În articolul Vegetarianismul: fiță sau necesitate am prezentat stilul alimentar ce exclude carnea, dar și motivul principal pentru care vegetarianismul este o necesitate (acela ar fi aportul caloric mare și inutil al cărnii-mai multe detalii în articol).

Acum, însă, vom discuta despre „războiul” dintre vegetarieni/vegani și mâncătorii de carne. Ambele tabere ripostează cu propriile arme. Să analizăm acum situația.

Carnivorii ne dau câteva motive importante pentru care trebuie să mâncăm carne.

  1. Omul a mâncat carne și produse animale încă de acum 1.5 milioane ani, organismul nostru fiind astfel transformat și „echipat” pentru a digera carnea. (Asta este de la sine înțeles. Ne-am antrenat corpul pentru un anumit stil alimentar, dar numai din motive de supraviețuire).
  2. Carnea este foarte hrănitoare, conținând vitamina B12, B3, B6, fier, zinc, seleniu etc. Carnea conține și creatină. Vegetarienii sunt deficitari în creatină, fapt ce duce la o performanță fizică și mentală redusă. (Deși studiile pe atleții vegetarieni au demonstrat că un astfel de regim nu diminuează performanțele fizice. Cât despre depresiile și afecțiunile psihice puse pe seama regimului fără carne, este de menționat faptul că orice ființă umană are câte o sensibilitate în acest sens. Această sensibilitate se poate croniciza din pricina mai multor factori, atât interiori cât și exteriori).
  3. Carnea nu mărește riscul de boli cardiovasculare și diabet. Un studiu extins de la Harvard, care a analizat datele provenind de la 20 de studii efectuate pe un total de 1.218.380 de indivizi, nu a găsit nicio corelaţie între carnea roşie neprocesată, bolile cardiovasculare şi diabet. Carnea neprocesată este perfect sănătoasă. Există doar o slabă corelaţie cu cancerul, ce poate fi datorată gătitului excesiv şi nu cărnii în sine.(Carnea procesată însemnând toate produsele din categoria mezeluri. În altă ordine de idei, multe alte studii au găsit corelații între cancer și carnea roșie de orice fel. Mai mult decât atât, în acest secol în care organismul nostru se luptă să se adapteze poluării, radiațiilor, chimicalelor, în acest secol în care puțin își mai permit luxul de a-și tăia o găină crescută în curtea bunicilor -asta dacă nu cumva și bunica hrănește păsările cu concentrate chimice – în acest secol în care animalele sunt crescute în condiții odioase și în care carnea din magazin este tratată cu monoxid de carbon pentru a prinde o nuanță „apetisantă”, alegerea de a renunța complet la orice tip de carne este una absolut normală, motiv pentru care contraatacurile „carnivorilor” nu reprezintă decât riposta infantilă a persoanelor „nepregătite” încă să se integreze în această nouă eră. Pentru că lumea este în schimbare, iar noi trebuie să ne schimbăm odată cu ea).

12509564_979474982123796_6823125396513932849_n

Pentru a continua ideea pregătirii și transformării corpului uman în această epocă și pentru a nu enumera mai multe motive decât carnivorii, am selectat, în numele vegetarienilor, tot 3 argumente (fără să vă mai plictisesc cu informații nutriționale legate de vitaminele și proteinele din legume; deja s-au demonstrat până acum avantajele dietelor fără carne și faptul că aceasta, datorită conținutului mare de azot, elimină calciul, și pentru că este acidă, organismul, în încercarea de a neutraliza pH-ul din corp în urma consumului de alimente acide, extrage calciul din oase și dinți):

  1. Deși de-alungul evoluției sale, omul și-a antrenat corpul să digere carnea, instinctele noastre sunt altele. Dacă am pune un copil de vârstă fragedă, care nu a fost încă îndoctrinat cum că ar trebui să mănânce carne, să aleagă între o bucată de friptură și un fruct, din instinct, el va alege fructul.  (Ne naștem cu o informație pe care societatea și educația o șterg efectiv din conștiința noastră. Cu alte cuvinte, ni se spală creierul, motiv pentru care, în prezent, argumentele pro-vegetarianism legate de glande salivare, dentiție și lungimea intestinelor la oameni, în contextul în care, am fi, la origini, erbivori, sunt încă privite cu scepticism).
  2. Pe măsură ce consumăm mai multe proteine din carne, solicităm sistemul imunitar, corpul nostru devenind mediul perfect pentru paraziți. Mai mult decât atât, organsimul uman folosește în jur de 80% din energia furnizată de carne doar pentru a o digera. În același timp, este consumată doar 20% din energia furnizată de hrana vegetală pentru a o digera. (Probabil vă întrebați de ce ni se face somn după o masă copioasă, bogată în produse animale.Și după ce ne trezim, ni se face foame din nou, culmea.)
  3. În ani de zile, după consumul îndelungat de carne, glandele suprarenale se uzează, ducând la o reacție în lanț de dezechilibre și afecțiuni cronice. De ce se întâmplă acest lucru? Din cauza adrenalinei din carne. În momentul sacrificării, în trupurile animalelor îngrozite se eliberează cantități enorme de adrenalină. Bineînțeles, este cunoscut și faptul că orice organism intră numaidecât în putrefacție imediat după instalarea morții. (Din momentul în care animalul este ucis și până când carnea acestuia ajunge să fie procesată termic -chiar și după-, țesuturile organice se află într-un proces continuu de descompunere. Nu ar fi deloc drăguț să spun că mâncăm cadavre – oricât de gustoase ar fi ele în farfurie-, dar acesta este adevărul. Poate era esențial înainte, pentru omul grotei, care nu avea prea multe opțiuni în menu și trebuia să supraviețuiască, dar cred că am depășit cu mult acel stadiu. Am ajuns prea departe pentru a ne autodistruge și a involua din pricina poftelor – și a altor tipuri de „pofte”-Hinduismul și jainismul învață stilul vegetarian ca și comportament moral, în timp ce buddhismul Mahayana încurajează vegetarianismul ca fiind benefic pentru dezvoltarea compasiunii). Și da. Știm că și legumele și fructele sunt tratate cu chimicale, dar din două rele, alegem răul mai puțin rău. Vegetarian-quote-Einstein-660x330